Numirea prof. dr. Dan Enăchescu ca ministru al sănătăţii în primul guvern postdecembrist a stârnit protestele unei părţi a personalului medical: el deţinuse acelaşi portofoliu şi în perioada 1969–1972. Cât de îndreptăţite erau aceste atitudini, prin prisma activităţii desfăşurate înainte şi după ’89, aflăm din articolul semnat de dr. Mihail Mihailide de la rubrica Medicii şi morbul puterii.

Sub egida Societăţii Europene de Boli Infecţioase Pediatrice (ESPID), Braşovul a fost din nou gazda cursului de vaccinologie şi antibioticoterapie organizat în Aula mare a Universităţii „Transilvania“. „Capul de afiş“, anul acesta, l-au ţinut prezentările vizând infecţia pneumococică, cu detalii privind serotipurile circulante în România. O relatare amplă semnează dr. Aurel F. Marin.

Speranţa de viaţă a pacienţilor cu boli rare a crescut substanţial în ultimii ani, iar odată cu aceasta şi costurile din sănătate. La dilema: câte vieţi se pot salva şi cu ce „preţ“? încearcă să răspundă dna dr. Marinela van den Heuvel-Olăroiu, în cadrul rubricii Jurnalul unui medic cosmopolit.

Instituţie vitală pentru patrimoniu, Biblioteca Naţională a României „conservă, gestionează şi valorifică o parte importantă a tezaurului cultural naţional scris şi participă la construirea unei societăţi moderne, dinamice şi bine informate, prin integrarea resurselor documentare şi informaţionale, deschizând astfel o cale către cunoaştere, în general, şi către cunoaşterea culturii şi spiritualităţii româneşti, în special“. Este, pe drept cuvânt, sistemul nervos central al României, aflat, prin lege, „în slujba educaţiei şi a cercetării ştiinţifice, în scopul dezvoltării sociale, culturale şi economice a ţării“. Inaugurarea noului sediu a adăugat o pagină exemplară în istoria României moderne. Un reportaj realizat de Iftimie Nesfântu.